Aversă la Eforie

Am sosit la Eforie-Sud cu acceleratul de Timişoara. Alesesem acel tren pentru a evita Gara de Nord.

Se anunţa o zi călduroasă, cu cer senin. După ce ne-am lăsat geamantanele la hotel, am plecat să facem ultimele cumpărături. Cunoşteam oraşul, dar apăruseră chioşcuri, gherete noi... Direct pe trotuar erau mese şi scaune pentru turiştii obosiţi şi însetaţi.
 

Un tunet prelung

se-aude dinspre mare -

nimeni nu se-agită

Al doilea tunet e urmat de un ropot de ploaie care stropeşte strada pe care coboară turiştii de la plajă. Copiii sunt acoperiţi cu prosoape, lumea aleargă să se adăpostească. Noi ne-am oprit sub un balcon din care, pe o ţeavă, se scurgea surplusul de apă. În scurt timp, lângă noi s-au adunat mai multe persoane.

În mijlocul bălţii -

plouaţi şi udaţi de sus

suntem veseli

Ploaia a încetat aşa cum a început. Soarele încălzeşte din nou asfaltul. În sfârşit, apa se scurge în canalizare. În jurul nostru sunt aburi.

Cei care stătuseră sub balcon pleacă. Încerc să merg. Constat că apa mi-a dezlipit o baretă a sandalei. Încă nu îmi cumpărasem şlapi. Uitasem. Noroc cu ploaia!

După aversă –

în lumina amiezii

florile ude